Drept comercial

Contractul de leasing

  • 12 EURO
  • Lucrare de licenta "Contractul de leasing", nr. pag. 76, format WORD

Cuprins

Conținutul lucrării

CUPRINS

 

CAPITOLUL I - Aspecte generale

 

1. Introducere

1.1. Contextul economico-juridic

1.2. Finanţarea prin leasing

2. Definiţia leasingului

2.1. Noţiunea de “leasing”

2.2. Terminologie

2.3. Etimologie

2.4. Definiţia leasingului în alte legislaţii

2.5. Reglementarea leasingului în legea română

3. Istoricul leasingului

4. Natura juridică a operaţiunilor de leasing

5. Importanţa leasingului

 

CAPITOLUL II - Domeniul de aplicare al leasingului în România

1. Sediul materiei

2. Operaţiunile de leasing

2.1. Reglementare

2.2. Caracterele operaţiunilor de leasing

2.3. Obiectul operaţiunilor de leasing

2.4. Bunurile excluse de la operaţiunile de leasing

2.5. Specificul operaţiunilor de leasing

3. Operaţiuni de leasing nevizate de O. G. nr. 51/1997

3.1. Domeniu

3.2. Regimul juridic al operaţiunilor nereglementate de legea leasingului.

4. Societăţile de leasing

4.1. Exigenţe specifice pentru societăţile de leasing

4.2. Dispoziţii speciale privind contabilitatea operaţiunilor de leasing

4.3. Surse de finanţare şi facilităţi acordate societăţilor de leasing

 

 

 

CAPITOLUL III - Contractul de leasing

1. Noţiune, trăsături şi clasificare

1.1. Noţiunea contractului de leasing

1.2. Trăsăturile contractului de leasing

1.3. Clasificarea contractelor de leasing

2. Etapa de formare a contractului de leasing

2.1. Formarea contractului în cazul leasingului mobiliar

2.2. Formarea contractului de leasiag imobiliar

2.3. Formarea contractelor de leasing în cazul cesiunii

3. Etapa de realizare a locaţiunii

3.1. Raporturile dintre finanţator şi utilizator

4. Etapa de finalizare a contractului de leasing

4.1. Încetarea contractului înainte de termen

4.2. Încetarea contractului de leasing la termen

CAPITOLUL 4 - Litigii în executarea contractului de leasing

1. Refuzul de finanţare

2. Livrarea neconformă a bunului

3. Neplata redevenţelor

 

CAPITOLUL 5 - Contractul internaţional de leasing

 

Bibliografie


Extras

Conținut aleatoriu

ori împrumutate pentru a le cumpăra[1]. Leasingul a mai fost definit ca o formă modernă de comerţ exterior, de import-export, un sistem original de finanţare, sub forma închirierii unor mijloace de producţie[2], sau ca un acord prin care locatorul transmite locatarului, în schimbul unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă convenită de timp[3].

Termenul de leasing este preluat din jargonul economic şi comercial englez, unde s-a impus de aproximativ un secol, fiind apoi preluat de ţările europene occidentale.

Leasingul a fost definit ca fiind o operaţiune de finanţare la termen, având ca suport juridic principal un contract ce conferă unei persoane posesia şi folosinţa unui bun[4], sau ca o operaţiune juridică prin care o persoană fizică sau juridică (o societate specializată) cumpără un anumit bun - de regulă maşini sau utilaje - în vederea închirierii unei alte persoane - societate care utilizează bunul respectiv[5].

Leasingul a mai fost definit ca fiind „operaţiunea prin care o parte denumită finanţator se angajează la cererea unui utilizator să-i asigure posesia spre folosinţă a unui bun, cumpărat sau realizat de finanţator, contra unei redevenţe, iar la sfârşitul perioadei de leasing convenite, să respecte dreptul de opţiune al utilizaţorului de a dobândi proprietatea bunului la un preţ rezidual sau de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale”[6].

Tot astfel, în literatura juridică, s-a arătat ca leasingul este „acea operaţiune juridică prin care o persoană (de obicei o societate specializată) cumpără un bun spre a-l închiria imediat unei alte persoane numită utilizator (de obicei o întreprindere) care la sfârşitul contractului de locaţiune are un drept de opţiune şi anume: de a continua contractul de locaţiune, de a-l rezilia ori de a cumpăra bunul respectiv contra unui preţ convenit în aşa fel, încât să se ţină seama, cel puţin în parte, de vărsămintele efectuate cu titlu de chirie (adică de amortizarea lui pe această cale) şi deci de valoarea lui reziduală”[7]. Pornindu-se de la elementele Convenţiei UNIDROIT, leasingul a fost definit ca „operaţiune prin care o parte (finanţatorul) încheie la indicaţia unei alte părti (utilizatorul) un contract de furnizare cu o a treia parte (furnizorul) în virtutea căruia dobândeşte un material în condiţiile


[1] Al. Puiu, Management în afacerile economice internaţionale. Tratat, Ed. Independentă Economică, Bucureşti, 1997, pag. 376.

[2] Al. Puiu, Management în afacerile economice internaţionale. Tratat, Ed. Independentă Economică, Bucureşti, 1997, pag. 383.

[3] Gh. Ialomiţeanu, L. Voinescu, Aspecte juridice, fiscale şi contabile privind leasingul, Ed. Ecran Magazin, Bucureşti, 2000, pag. 15.

[4] V. M. Ionescu, Aspecte generale privind leasingul, în Revista de Drept Comercial, nr. 9/1996, pag. 59.

[5] D. Mazilu, Dreptul comerţului internaţional. Partea specială, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000, pag. 296.

[6] D. Clocotici, Gh. Gheorghiu, op. cit., pag. 15.

[7] I. Dogaru, C. Mocanu, T. Popescu, M. Rusu, Principii şi instituţii în Dreptul Comerţului Internaţional. Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1980, pag. 258.


Imagini

Capturi de ecran


Fișiere

Conținutul arhivei

  • leasing 1,5.doc