Criminalistică

Investigarea criminalistica a omorului

  • 18 EURO
  • Lucrare de licenta "Investigarea (cercetarea) criminalistica a omorului, nr. pag. 64, format WORD

Cuprins

Conținutul lucrării

CUPRINS

 

CAPITOLUL I  –  Consideraţii introductive………………………………………….2

1.            Persoana umană – valoare protejată de lege…………………………………………….2

2.            Noţiunea şi definiţia infracţiunii de omor……………………………………………......5

3.            Încadrarea juridică a infracţiunii de omor – în vechiul şi noul Cod penal……………6

4.            Modalităţi de probare în cazul infracţiunilor de omor………………………………...12

 

CAPITOLUL II  –  Metodologia cercetării omorului…………………………...…13

1.            Reguli generale metodologice de cercetare…………………………………………......13

2.            Principalele direcţii pe care trebuie să le dezvolte cercetarea………………………...18

3.            Rolul şi importanţa cercetării în echipă în cazul infracţiunilor de omor…………….22

 

CAPITOLUL III – Activităţi specifice investigarii criminalistice a infracţiunilor de omor…….........................................................................……………...................................................................................................................................24

1.            Cercetarea la faţa locului………………………………………………………………...24

2.            Dispunerea expertizelor medico-legale sau a constatărilor medico-legale……………36

3.            Dispunerea expertizelor criminalistice sau a constatărilor tehnico-ştiinţifice………..38

4.            Constituirea şi probarea versiunilor de urmărire penală……………………………...40

5.            Identificarea ş ascultarea depoziţiilor martorilor……………………………………....41

6.            Realizarea perchezitţiilor. Efectuarea altor acte de urmărire penală………………...46

7.            Identificarea, supravegherea, arestarea autorilor şi interogarea acestora…………...56

8.            Realizarea de reconstituiri şi confruntări……………………………………………….57

 

CONCLUZII………………………………………………………………….……………....60

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………...…………………..62

 

 


Extras

Conținut aleatoriu

CAPITOLUL I

 Consideraţii introductive

 

1. Persoana umană – valoare protejată de lege

 

Viaţa este bunul cel mai de preţ al omului, însuşi omul. Pe oricare treaptă a dezvoltării sale, omulşi-a apăratviaţa, individual sau colectiv, prin toatemijloacele de care a dispus în acest scop.

Noţiunea de viaţă ocupă un loc important în preocupările filozofilor din toate timpurile. Ei au încercat să definească esenţa vieţii, valoarea ei individuală, socială şi spiritual, sensurile şi scopurile ei. Dacă viaţa, ca formă de mişcare a materiei, reprezintă un proces continuu, viaţa ca formă de existenţă individuală are un sfârşit. Omul ca orice fiinţă moare.

Dar după cum afirma Lucian Blaga într-unul din aforismele sale, faptul că toate vieţile de pe pământ sfârşesc cu moartea nu demonstrează că moartea este ţinta vieţii.

O examinare cât de sumară a fenomenului criminaliăţii relevă că faptele de pericol social care compun codul penal, declarate de legea penală ca infracţiuni, se manifestă în forme deosebit de variate. În această diversitate a manifestărilor, fiecare fapt prin care se aduce atingere diferitelor relaţii, valori sau interese politice, economice, sociale sau morale ocrotite de dreptul penal, conţine un conţinut specific, adică prezintă anumite trăsături definitorii, care îi determină o fizionomie şi individualitate infracţională proprie.

Pentru a se putea duce cu succes lupta împoriva celor mai grave manifestări antisociale prin mijloace de drept penal, potrivit principiilor fundamentale ale dreptului penal modern, este necesară incriminarea prin lege a fiecărei fapte de pericol social ca infracţiune. În acest scop, norma juridică penală conţine, potrivit structurii sale, o dispoziţie de incriminare, prin care stabileşe conţinutul specific al fiecărei infracţiuni în parte. Norma de incriminare defineşte deci conceptul juridic al fiecărei infracţiuni, în mod general şi abstract.

Faptele de pericol social declarate prin lege infracţiuni prezină însă nu numai o configuraţie infracţională variată, ci şi un grad de pericol social abstract, care diferă de la o infracţiune la alta. Aceasta impune legiuitorului să aprecieze gradul de pericol social abstract al faptei incriminate şi să stabilească pentru fiecare infracţiune în parte pedeapsa corespunzătoare acesteia.


Imagini

Capturi de ecran


Fișiere

Conținutul arhivei

  • Lucrare Investigarea omorului Criminalistica.doc