Drept internaţional

Mostenirea in dreptul international privat

  • 18 EURO
  • Lucrare de licenta/diploma: "Mostenirea in dreptul international privat" nr. pag. 58 format WORD

Cuprins

Conținutul lucrării

Cuprins

 

 

Capitolul I

Considerații introductive cu privire la moștenire în dreptul internațional privat

 

1.   Aspecte generale referitoare la mostenire

2.   Sediul materiei moștenirii in dreptul internațional

 

Capitolul II

Legea aplicabilă moștenirii în dreptul internațional privat

 

1.   Considerații introductive

2.   Determinarea legii aplicabile moștenirii ca universalitate

2.1.      Determinarea obiectivă a legii moștenirii ca regulă

2.2.      Alegerea legii aplicabile moștenirii

3.   Legea aplicabilă formei testamentare

 

Capitolul III

Domeniul de aplicare a legii moștenirii în dreptul internațional privat

 

1.   Considerații introductive privind domeniul de aplicare

2.   Determinarea domeniului de aplicare a legii moștenirii

2.1.      Momentul deschiderii succesiunii

2.2.      Persoanele cu vocație succesorală: devoluțiunea legală și devoluțiunea testamentară

3.   Legea aplicabilă succesiunii vacante

 

 

Capitolul IV

Prevederi referitoare la legea aplicabilă moștenirii în unele tratate de asistență juridică la care România este parte

 

Concluzii

Bibliografie


Extras

Conținut aleatoriu

Capitolul I

Considerații introductive cu privire la moștenire în dreptul internațional privat

 

1.          Aspecte generale referitoare la mostenire

 

Moştenirea, izvorâtă dintr-o necesitate obiectivă, fiind în dependenţă directă de formele de proprietate, de relaţiile de producţie ale sistemului economic al statului şi abordând interesele unor pături largi ale populaţiei, a fost şi este cea mai importantă verigă a vieţii sociale[1].

Inevitabil, omul este o fiinţă trecătoare. Însă, dreptul la moştenire este şi un drept al celor în fiinţă fiindcă această ramură de drept conţine normele juridice privind transmiterea patrimoniului defunctului către vii, regulile sale guvernând transmisiunea drepturilor şi a obligaţiilor patrimoniale din generaţii în generaţii[2].

Aşa cum s-a susţinut în literatura de specialitate, sub pedeapsă de anarhie şi imobilism, nu s-ar putea spune despre un mort, ca despre un act nul, că este considerat a nu fi existat niciodată: achiziţiile sale, obligaţiile sale, nu pot fi făcute tabula rasa”[3].

Dreptul la moştenire are rădăcini încă din comună primitivă, în perioada în care proprietatea privată nu avea o existenţă de sine stătătoare, fiind doar o stăpânire personală asupra uneltelor de vânat şi pescuit, dar şi asupra uneltelor agricole ale bărbatului şi asupra uneltelor de natură casnică ce aparţineau femeii.

Moştenirea s-a dezvoltat treptat în contextul unei economii bazate pe schimbul de mărfuri, proprietatea individuală luând astfel locul proprietăţii grupului familial. Prin urmare, într-o societate în care proprietatea individuală este prioritară, dreptul de proprietate nu se poate stinge odată cu decesul proprietarului întrucât dreptul de


[1] V. Stoica, L. Dragu, Moştenirea legală în noul Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 9.

[2] E. Verres, Drept civil. Moştenirea. Liberalităţile conform noului Cod de procedură civilă, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2012, p. 1.

[3] M. Grimaldi, Les dernières volontés, în „Ecrits en hommage à Gérard Cornu”, Puf, Paris, 1994, p. 177.


Imagini

Capturi de ecran


Fișiere

Conținutul arhivei

  • Mostenirea in dr internat privat.docx