Drept civil

Dreptul de proprietate comuna

  • 15 EURO
  • Lucrare de licenta "Dreptul de proprietate comuna", nr pag. 114

Cuprins

Conținutul lucrării


Extras

Conținut aleatoriu

SECŢIUNEA 3. Dreptul de proprietate comună - modalitate a dreptului de proprietate

Cea ce este caracteristic pentru proprietatea comună este faptul că mai multe persoane au, în mod simultan şi concurent, de regulă neafectat de nici o condiţie, un drept de proprietate asupra unui bun sau asupra unei universalităţi de bunuri. Titularii dreptului de proprietate comună exercita împreună şi concomitent, asupra bunului sau bunurilor comune, toate prerogativele dreptului de proprietate.

Dreptul de proprietate comună se manifestă ca un ansamblu de drepturi de proprietate, de aceeaşi natură, aparţinând unor titulari diferiţi, în acelaşi timp, asupra unuia şi aceluiaşi bun sau bunuri. Dreptul fiecărui titular poartă, împreună cu celelalte drepturi de proprietate concurente, asupra aceluiaşi bun, privit în integritatea sa, şi va fi îngrădit, în exercitarea lui, de respectarea drepturilor celorlalţi proprietari.

Proprietatea comună presupune, deci, întotdeauna mai mulţi titulari ai unor drepturi de proprietate, separate şi independente, exercitate plural, în concurs, asupra unuia şi aceluiaşi obiect privit ca un întreg, nedivizat în materialitatea sa.

Proprietatea comună poate să rezulte atât din acte juridice, când voinţa părţilor o stabileşte (de exemplu, când mai multe persoane au cumpărat în comun un imobil), din fapte juridice sau din voinţa directă a legii, în cazul când mai multe persoane sunt chemate a culege împreună o succesiune sau în cazul proprietăţii devălmaşe a soţilor.

Proprietatea comună încetează, cel mai adesea, prin împărţeală sau partaj, conform regulilor prevăzute în Codul civil în materie de succesiuni, situaţie în care drepturile titularilor devin singulare şi exclusive. Fiecare dintre titularii dreptului de proprietate comună are dreptul de a cere, oricând, ieşirea din indiviziune pe calea partajului, conform dispoziţiilor cuprinse în Codul civil, art. 728: „Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune”. Dreptul de a cere împărţeala sau acţiunea de partaj este imprescriptibilă, astfel încât oricât ar dura proprietatea comună, dreptul la partaj subzista, iar orice renunţare la partaj este nulă.

Deşi dreptul de proprietate comună are o mare aplicabilitate practică, în literatura de specialitate s-a apreciat, pe bună dreptate, că această instituţie juridică nu are, în sistemul nostru de drept, o reglementare juridică corespunzătoare, practic singurele texte care reglementează această materie fiind art. 728 din Codul civil: „Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune” şi art. 30 din Codul familiei, care consacra regimul comunităţii legale de bunuri a soţilor. Astfel, s-a considerat că: „Deşi vechile legiuiri au reglementat proprietatea comună, autorii Codului civil, având în vedere că dreptul de proprietate comună pe cote-părţi are un caracter antieconomic ce se manifesta, în special, în privinţa actelor de administrare şi dispoziţie referitoare la bunul comun, cât şi caracterul vremelnic al acestui drept, n-au considerat necesar să-i dea o reglementare amănunţită”[1].

În dreptul nostru, dreptul de proprietate comună, ca modalitate a dreptului de proprietate, se înfăţişează sub două forme, şi anume: proprietatea comună pe cote-părţi şi proprietatea comună în devălmăşie.

Literatura de specialitatea apreciat în unanimitate dreptul de proprietate comună, cu cele două forme sub care se înfăţişează, ca o modalitate a dreptului de proprietate şi nu l-a inclus în cadrul clasificărilor făcute drepturilor reale, în general, şi dreptului de proprietate, în special.

Această considerare s-a bazat pe faptul că dreptul de proprietate comună are o serie de trăsături şi elemente specifice, care determină deosebiri în privinţa unor caractere juridice generale ale dreptului de proprietate.



[1] D. Lupulescu, Dreptul de proprietate comună, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000, p. 7.


Imagini

Capturi de ecran


Fișiere

Conținutul arhivei