Alte discipline

Comerciantii in dreptul comercial

  • 20 EURO
  • Lucrare de licenta "Comerciantii in dreptul comercial", nr. pag. 86

Cuprins

Conținutul lucrării

Cuprins

Capitolul I: Consideraţii introductive

Secţiunea 1: Noţiune

Secţiunea a 2-a: Categorii de comercianţi

2.1. Comercianţii persoane fizice

2.2. Societăţile comerciale

2.3. Regiile autonome

2.4. Organizaţiile cooperatiste

2.5. Micii comercianţi

Capitolul II: Dobândirea, dovada şi încetarea calităţii de comerciant

Secţiunea 1: Dobândirea calităţii de comerciant

1.1. Dobândirea calităţii de comerciant de către persoana fizică

1.2. Dobândirea calităţii de comerciant de către societăţile comerciale şi alte persoane juridice

Secţiunea a 2-a: Dovada calităţii de comerciant

2.1. Dovada calităţii de comerciant în cazul persoanei fizice

Secţiunea a 3-a: Încetarea calităţii de comerciant

3.1. Încetarea calităţii de comerciant a persoanei fizice.

Capitolul III: Condiţiile de exercitare a activităţii comerciale

Secţiunea 1: Principiul libertăţii comerţului

Secţiunea a 2-a: Capacitatea persoanei fizice cerută pentru a fi comerciant

Secţiunea a 3-a: Restricţiile în exercitarea activităţii comerciale

3.1. Incompatibilităţi

3.2. Decăderi

3.3. Interdicţii

3.4. Autorizaţiile

Secţiunea a 4-a: Sancţionarea operaţiunilor comerciale ilicite

4.1. Răspunderea contravenţională

4.2. Răspunderea penală

Capitolul IV: Fondul de comerţ şi actele juridice privind fondul de comerţ

Secţiunea 1: Noţiunea şi elementele fondului de comerţ

1.1.       Noţiune

1.2. Elementele fondului de comerţ

Secţiunea a 2-a: Actele juridice privind fondul de comerţ

2.1. Vânzarea-cumpărarea fondului de comerţ

2.2. Locaţiunea fondului de comerţ

2.3. Gajul asupra fondului de comerţ

2.4. Transmiterea fondului de comerţ ca aport în societatea comercială

 

Capitolul V: Obligaţiile profesionale ale comercianţilor

Secţiunea 1: Publicitatea prin registrul comerţului

Secţiunea a 2-a: Organizarea şi ţinerea contabilităţii activităţii comerciale

2.1. Obligaţia organizării şi conducerii contabilităţii

2.2. Sancţiunile pentru nerespectarea dispoziţiilor legale privind organizarea şi conducerea contabilităţii

Secţiunea a 3-a: Exercitarea comerţului în limitele concurenţei licite

3.1. Protecţia împotriva concurenţei neloiale

3.2. Sancţionarea actelor şi faptelor de concurenţă neloială

 

Capitolul VI: Auxiliarii comercianţilor

Secţiunea 1: Noţiuni generale privind auxiliarii comercianţilor. Reprezentarea

1.1. Consideraţii generale

1.2. Felurile reprezentării

1.3. Condiţiile reprezentării         

1.4. Efectele reprezentării

1.5. Încetarea reprezentării

1.6. Reprezentarea indirectă

Secţiunea a 2-a: Categoriile de auxiliari ai comercianţilor

2.1. Prepuşii comercianţilor

2.2. Comişii pentru negoţ

2.3. Comişii călători pentru negoţ

2.4. Mijlocitorii

2.5. Agenţii de comerţ

BIBLIOGRAFIE 


Extras

Conținut aleatoriu

asociaţiile familiale, companiile naţionale şi societăţile naţionale, regiile autonome şi organizaţiile cooperatiste. Unii autori nu îmbrăţişează însă acest punct de vedere[1].

De asemenea, în cadrul acestei secţiuni, vom vorbi despre micii comercianţi, care formează o categorie distinctă, datorită volumului redus al operaţiilor comerciale pe care le desfăşoară.

2.1. Comercianţii persoane fizice

În privinţa persoanelor fizice, acestea au calitatea de comer­ciant dacă săvârşesc fapte de comerţ cu caracter profesional.

Persoana fizică are calitatea de comerciant, atât în cazul când săvârşeşte fapte de comerţ cu caracter profesional în mod independent, cât şi atunci când realizează această activitate în cadrul unei asociaţii familiale sau al unei societăţi în participaţiune.

2.2. Societăţile comerciale

Societăţilor comerciale le este recunoscută calitatea de comerciant prin chiar obiectul lor comercial, astfel că, Codul comercial prevede că ele au această calitate, prin societăţi comerciale trebuind să înţelegem, în concepţia C. com., atât societăţile comerciale constituite în condiţiile Legii nr. 31/1990, cât şi societăţile comerciale cu capital de stat înfiinţate în temeiul Legii nr. 15/1990.

 

2.3. Regiile autonome

Regiile autonome sunt persoane juridice şi funcţionează pe bază de gestiune econo­mică şi autonomie financiară.

2.4. Organizaţiile cooperatiste

Organizaţiile cooperatiste, potrivit legilor lor organice, desfăşoară o activitate de producere şi desfacere de mărfuri şi prestări de servicii.[2] Organizaţiile cooperatiste îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor gestiunii economice şi beneficiază de personalitate juridică.

2.5. Micii comercianţi

Aşa cum am arătat, o altă categorie de comercianţi este formată din micii comercianţi. Art. 34 C. com. prevede că dispoziţiile Codului co­mercial privind registrele comerciale nu se aplică colportorilor, comercianţilor care fac micul trafic ambulant, cărăuşilor sau acelora al căror comerţ nu iese din cercul unei profesiuni manuale.

Deşi unii autori au considerat că legea ar consacra o categorie a micilor comercianţi, distinctă de cea a marilor comercianţi[3], în fapt, dispoziţiile art. 34 C. com. scutesc pe co­mercianţii care desfăşoară activităţile amintite de îndeplinirea  obligaţiei profesionale de a ţine registrele comerciale, scutire care este determinată de volumul redus al operaţiunilor comerciale desfăşurate.

 

 

 

Capitolul II: Dobândirea, dovada şi încetarea calităţii de comerciant

 

 

Secţiunea 1: Dobândirea calităţii de comerciant

 

1.1. Dobândirea calităţii de comerciant de către persoana fizică

Pentru dobândirea calităţii de comerciant de către o persoană fizică, sunt necesare trei condiţii[4]:

- săvârşirea de fapte de comerţ obiec­tive;

- săvârşirea faptelor de comerţ ca profesiune;

- săvârşirea faptelor de comerţ în nume propriu.

 

A. Săvârşirea de fapte de comerţ obiective.

În concepţia Codului comercial român, numai săvârşirea de fapte de comerţ obiective conferă calitatea de comerciant, astfel că, pentru a deveni comerciant, persoana fizică trebuie să săvârşească anu­mite fapte de comerţ obiective, care sunt prevăzute de art. 3 C. com. După dobândirea calităţii de comerciant, toate actele şi faptele juridice ale comerciantului sunt prezumate a fi comerciale (art. 4 C. com.).

Calitatea de comerciant se dobândeşte prin săvârşirea de fapte de comerţ obiective, numai dacă actele sau operaţiunile săvârşite sunt fapte de comerţ obiective pentru persoana care le săvârşeşte, astfel că o persoană (necomerciant) care săvârşeşte fapte de comerţ unilaterale sau mixte nu devine comerciant, dacă pentru ea actele juridice încheiate au caracter civil.

Săvârşirea unor fapte de comerţ obiective conexe sau accesorii, cum ar fi, de exemplu, emiterea de cambii, chiar repetată, nu ar putea atribui calitatea de comerciant, deoarece această operaţiune nu poate constitui,


[1] Smaranda Angheni, Drept comercial, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1997, p. 37-38.

[2] Decretul-lege nr. 66/1990 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti (M. Of. P. I, nr. 23/9.02.1990); Legea nr. 109/1996 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum (M. Of. P. I, nr. 252/18.10.1996). O.U.G. nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit (M. Of. P. I, nr. 330/14.07.2000).

[3] Paul Demetrescu, Drept comercial român, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1996, p. 56.

[4] St. D. Cărpenaru, op. cit., 2002, pag. 67


Imagini

Capturi de ecran


Fișiere

Conținutul arhivei

  • Comerciantii....doc