Alte discipline

Cercetarea criminalistică a infracţiunilor de corupţie

  • 15 EURO
  • Lucrare de licenţă, "Cercetarea criminalistică a infracţiunilor de corupţie", pag. 86.

Cuprins

Conținutul lucrării

CAPITOLUL I

Accepţiunile noţiunii de corupţie în dreptul penal

Secţiunea 1 - Noţiuni introductive

Secţiunea 2 - Preocupări actuale privind

combaterea corupţiei

Secţiunea 3 - Preocupări româneşti în domeniul

combaterii corupţiei

Secţiunea 4 - Dinamica, structura si tendinţele corupţiei

Secţiunea 5 - Factorii corupţiei

Secţiunea 6 - Prevenirea corupţiei

Secţiunea 7 - Obiectul infracţiunilor de corupţie

Secţiunea 8 - Subiecţii infracţiunilor de corupţie

 

CAPITOLUL II

Secţiunea 1 - Caracterizarea generală a infracţiunilor de corupţie

Secţiunea 2 - Caracterizarea infracţiunilor de luare de mită, dare de mită, primirea de foloase necuvenite si trafic de influenţă

Caracterizarea infracţiunii de luare de mită

Caracterizarea infracţiunii de dare de mită

Caracterizarea infracţiunii de primire de foloase necuvenite

Caracterizarea infracţiunii de trafic de influenţă

Unele metode si mijloace folosite de infractori în comiterea

actelor de corupţie

 

CAPITOLUL III

Metodica cercetării infracţiunilor de corupţie (darea si luarea de mită)

Secţiunea 1 - Probleme generale ale cercetării infracţiunilor

de luare si dare de mită

Secţiunea 2 - Metodica anchetei

Anchetarea învinuitului sau inculpatului

Audierea martorilor

Confruntarea

Audierea denunţătorului în cazul infracţiunii de luare de mită

Secţiunea 3 - Infracţiunile ce pot fi prevenite si descoperite

cu ajutorul capcanelor criminalistice chimice

Secţiunea 4 - Marcarea chimică conspirată a bunurilor sau valorilor care reprezintă obiectul infracţiunilor de corupţie. Substanţe si soluţii utilizate pentru marcarea chimică

Condiţiile si factorii ce trebuie avuţi în vedere la organizarea unei

capcane tehnico-criminalistice

Tehnici de organizare si aplicare a capcanelor chimice

Secţiunea 5 - Descoperirea, punerea în evidenţă a marcajului chimic, fixarea si ridicarea obiectului material al infracţiunii. Constatările criminalistice ce se dispun mai frecvent în infracţiunile de corupţie

Mijloace de descoperire a autorilor infracţiunilor de corupţie prin capcane tehnico-criminalistice chimice

Procedee de descoperire a făptuitorului prin capcane tehnico-criminalistice

Expertize ce se pot efectua

Bibliografie

Extras

Conținut aleatoriu

cea mai bună bază pentru lupta împotriva corupţiei.

Dar, alături de acestea, trebuie să intervină şi forţa coercitivă a statului, manifestată prin intermediul organelor judiciare, căci nu trebuie să uităm cuvintele lui Blaise Pascal: „Este drept ca ceea ce-i just să fie urmat; este necesar ca cel mai puternic să fie ascultat. Justiţia fără forţă e neputincioasă, puterea fără justiţie e tiranică. Justiţia fără forţă este contestată pentru că există totdeauna oameni răi; forţa fără justiţie este condamnabilă. Prin urmare trebuie să punem la un loc justiţia şi forţa şi pentru aceasta să facem ca ceea ce-i drept să fie şi puternic şi ce-i puternic să fie drept”.[1]

Codul penal român, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1969, cu modificări ulterioare, cât şi legile speciale nu dau o definiţie termenului de corupţie.[2] Totuşi, întâlnim două situaţii în care, fără a fi definit, termenul este consemnat ca atare. Astfel, art.202, având ca denumire marginală (nomen juris) „Corupţia sexuală”, incriminează actele cu caracter obscen săvârşite asupra unui minor. De asemenea, art. 261, intitulat „încercarea de a determina mărturia mincinoasă”, foloseşte termenul cuprins în alineatul 1, care pedepseşte încercarea de a determina o persoană prin constrângere sau corupere să dea declaraţii mincinoase într-o cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori. Termenul „corupţie” apare şi în titlul Legii nr.83 din 21 iulie 1992 „privind procedura urgentă de urmărire şi judecare pentru unele infracţiuni de corupţie”, a cărei sferă de aplicare este limitată, în mod exclusiv, la infracţiunile de luare de mită (art. 254 C.pen.), dare de mită (art. 255 C.pen.), primire de foloase necuvenite ( art. 256 C.pen.) şi trafic de influenţă (art. 257 C.pen).

Încercări de delimitare a noţiunii de corupţie se fac şi pe plan internaţional, deşi problema este tratată interdisciplinar şi nu doar penal. Astfel, John A. Gardiner subliniază că fenomenului „corupţiei” nu i se poate da o singură definiţie, deoarece corupţia este o problemă naţională şi internaţională, cu multiple forme de manifestare şi ca atare are şi ea multiple accepţiuni[3], iar după cum afirmă E. Hirsch Ballin, fenomenul corupţiei se manifestă pe diferite căi, fiind un monstru cu mai multe capete.[4] Concepută în cel mai popular sens al cuvântului, corupţia este folosirea abuzivă a puterii în avantaj propriu.

Din această cauză, juriştii caută, la noi, să identifice acele infracţiuni care presupun corupţia, adică obţinerea de foloase pe căi ilegale.[5]

Alţi cercetători acceptă, de asemenea, ideea că fenomenului de corupţie nu i se poate da o definiţie universal valabilă pentru toate societăţile, specialiştii dreptului fiind de acord că acest concept este, de cele mai multe ori, evaziv, ambiguu şi reducţionist. Astfel, pentru majoritatea sistemelor penale, corupţia este un concept prioritar normativ, desemnând încălcarea sau


[1] Blaise Pascal „Cugetări”. Editura Univers. Bucureşti, 1978, p.69

[2] Cuvântul corupţie derivă din latinescul „coruptio,-onis” şi înseamnă stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie şi de asemenea, desfrânare, depravare (v. Dicţionarul limbii române modene, Editura Academiei Bucureşti, 1958, p. 190).

[3] John A. Gardiner, Defining Corruption, A Report to theFifth International An ti-Corrupţi on Conference (Definiţia corupţiei, raport la cea de-a cincea Conferinţă internaţională anticorupţie), Amsterdam, 9 martie 1992.

[4] E. Hirsch Ballin, Official Opering ofthe Fifth International Anti-Corruption Conference (Deschiderea oficială a celei de-a cincea Conferinţă internaţională anticorupţie), Amsterdam, 9 martie 1992.

[5] Adrian Angheni, A cincea Conferinţă internaţională anticoruptie, Buletin de criminologie şi de criminalistică, nr. 1-2/1992. p. 108-113.


Imagini

Capturi de ecran


Fișiere

Conținutul arhivei

  • cercetarea crim a infract de coruptie.doc