Drept civil

Actul juridic civil

  • 18 EURO
  • Lucrarea de licenta/diploma "Actul juridic civil", dupa NCC, format word, 12 TNR, 61 pag

Cuprins

Conținutul lucrării

CUPRINS

 

 

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE ÎN LEGĂTURĂ CU ACTUL JURIDIC CIVIL

          

1.      Definiţia şi reglementarea legalǎ a actului juridic civil

2.      Clasificarea actelor juridice civile

3.      Trăsăturile actului juridic civil

 

CAPITOLUL II

ASPECTE INTROCUCTIVE CU PRIVIRE LA CONDIȚIILE DE VALIDITATE ALE ACTULUI JURIDIC CIVIL

 

1.        Noţiune şi enumerare

2.        Clasificarea condiţiilor actului juridic civil

 

CAPITOLUL III

CONDIȚIILE DE FOND ALE ACTULUI JURIDIC CIVIL

 

1.        Capacitatea părţilor de a încheia acte juridice civile

2.        Consimţământul valabil al părţilor.  Viciile de consimțământ

2.1.   Eroarea

2.2.   Dolul

2.3.   Violența

2.4.   Leziunea

3.      Obiectul actului juridic civil

4.      Cauza actului juridic civil

 

 

 

CAPITOLUL III

CONDIȚIILE  DE FORMĂ  ALE ACTULUI  JURIDIC CIVIL

 

1.      Forma cerută ad validitatem

2.      Forma cerută ad probationem

3.      Forma cerută pentru opozabilitatea faţă de terţi (forma ad oposabilitatem)

 

Concluzii

Bibliografie


Extras

Conținut aleatoriu

Importanţa practică a clasificării se referă la valabilitatea actelor juridice sub aspectul numărului de voinţe necesar pentru încheierea lor, regimul juridic diferit al viciilor de consimţământ (eroarea poate exista atât în cazul actelor juridice unilaterale, cât şi în cazul celor bilaterale; dolul şi violenţa sunt aplicabile, de regulă, doar actelor juridice bilaterale; leziunea poate viza doar un număr redus de acte juridice bilaterale) şi posibilitatea revocării actelor juridice (actele unilaterale sunt irevocabile, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege în mod expres, iar actele bilaterale şi cele plurilaterale pot fi revocate de comun acord de către părţi (mutus dissensus), aşa cum au fost încheiate (mutus consensus)[1].

c) În funcţie de cerinţa formării valabile a actelor juridice:

- actul juridic consensual, care ia naştere în mod valabil prin simpla manifestare de voinţă a părţilor (solo consensus).

În dreptul civil român încheierea actelor juridice este guvernată de principiul consensualismului, ceea ce înseamnă că actele juridice consensuale constituie regula în materie, iar celelalte categorii constituie excepţia. Dacă doresc, părţile pot să consemneze manifestarea lor de voinţă într-un înscris, însă nu pentru valabilitatea actului, ci pentru a-şi asigura un mijloc de probă al actului juridic încheiat.

- actul juridic formal (solemn), pentru a cărui valabilitate consimţământul trebuie exprimat într-o anumită formă (ad validitatem sau ad solemnitatem), cerută de lege în mod expres (ex.: testamentul, contractul de donaţie, contractul de vânzare a unei suprafeţe de teren, căsătoria adopţia). Nerespectarea cerinţei de formă impusă de lege, de regulă forma autentică, atrage nulitatea actului încheiat.

- actul juridic real, pentru a cărui încheiere valabilă manifestarea de voinţă trebuie însoţită de predarea (remiterea) bunului ce face obiectul material al actului juridic (ex.: împrumutul, depozitul, darul manual, transportul de mărfuri).

Această clasificare este importantă, deoarece nerespectarea formelor prevăzute prin lege pentru actul solemn, atrage sancţiunea nulităţii absolute iar de valabilitatea actelor reale ţine remiterea bunurilor[2].

d) În funcţie de felul şi natura efectelor:

 - actul juridic constitutiv, care dă naştere unor drepturi şi obligaţii ce nu au existat în trecut (ex.: căsătoria, actul prin care se constituie un drept de gaj ori de ipotecă, adopţia). Efectele actelor constitutive se produc numai pentru viitor.

- actul juridic translativ, prin care se transmite un drept din patrimoniul uneia din părţi, în patrimoniul celeilalte părţi (ex.: contractul de vânzare, contractul de donaţie, testamentul, cesiunea de creanţă).

Spre deosebire de actele juridice constitutive, care creează drepturi şi obligaţii ce nu au existat anterior, în cazul actelor juridice translative, este vorba despre strămutarea unor drepturi preexistente în patrimoniul transmiţătorului.



[1] A. Cojocaru, Drept civil. Partea generală, Ediţia a III-a, Ed. Universul Juridic, Bucureşti , 2010, p. 116.

[2] S. Neculaescu, L. Mocanu, Gh. Gheorghiu, I. Genoiu, A. Ţuţuianu, Instituţii de drept civil. Curs selectiv pentru licenţă, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 84

 


Imagini

Capturi de ecran


Fișiere

Conținutul arhivei

  • Actul juridic civil.docx