Drept constituţional

Regimul constitutional din Romania dupa 1989

  • 12 EURO
  • Lucrare de licenta "Regimul constitutional din Romania dupa 1989", format word, 83 pag

Cuprins

Conținutul lucrării

CUPRINS

 

 

Capitolul I

Noţiuni generale despre constituţie

 

Secţiunea I  Noţiunea de regim constituţional

Secţiunea II Noţiunea de „Constituţie”

Secţiunea III  Constituţii cutumiare şi constituţii scrise

Secţiunea IV   Constituţii flexibile(suple) şi constituţii rigide

 

Capitolul II

Forme istorice de Constituţie întâlnite în România

 

Secţiunea I  Noţiunea de formă istorică de constituţie

Secţiunea II Varietăţi istorice de „Constituţii româneşti”

A.          Statutul lui Cuza

B.           Constituţia româna din 1866

C.            Constituţia româna din 1923

D.          Constituţia româna din  1938

E.            Constituţia româna din 1965

F.            Constituţia româna din  1991

 

Capitolul III

Poziţia României în sistemul regimurilor constituţionale

 

Secţiunea I  Consideraţii despre regimurile constituţionale şi regimurile politice

Secţiunea  II     O clasificare a regimurilor constituţionale

A.          Regimul prezidenţial

B.           Regimul semi-prezidenţial

C.           Regimul parlamentar

Secţiunea III  România în sistemul regimurilor constituţionale europene

Capitolul  IV 

Regimul politic din România stabilit prin Constituţia din 1991.

 

Secţiunea I Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor români

Secţiunea II Forma de guvernământ a Românei

Secţiunea III Sistemul electoral

Secţiunea VI Organizarea autorităţilor publice ca urmare a regimului constituţional român stabilit in România după 1989

A.          Parlamentul României

B.           Preşedintele României

C.           Guvernul şi administraţia publică

D.          Organizarea puterii judecătoreşti

 

Capitolul V 

Analiză comparativă a regimurilor constituţionale din unele ţări democrate

 

Secţiunea I Statele Unite ale Americii

Secţiunea II Franţa

Secţiunea III Marea Britanie

Secţiunea IV Rusia

Bibliografie

 


Extras

Conținut aleatoriu

Capitolul III

Poziţia României în sistemul regimurilor constituţionale

 

Secţiunea I 

Consideraţii despre regimurile constituţionale şi regimurile politice

 

În literatura de specialitate, regimurile politice au fost definite ca reprezentând anumite modalităţi prin care puterea politică este organizată într-o ţară determinată. În concepţia lui Ion Deleanu, regimul politic însumează însuşi modul de organizare şi de funcţionare a mecanismelor prin care se înfăptuieşte puterea politică, în strânsă legătură cu situaţia drepturilor şi libertăţilor democratice.[1]

Pentru unii autori francezi, noţiunea de regim politic este o noţiune complexă, care face apel la regulile de organizare şi de funcţionare a instituţiilor constituţionale, la sistemul de partide, la practica vieţii politice, precum şi la ideologie şi la moravurile politice. Din acest punct de vedere sunt importante raporturile dintre forţele politice care se stabilesc în procesul guvernării1 între guvernanţi şi guvernaţi, dar şi relaţiile care se stabilesc între înseşi instituţiile, politice care fac parte dintr-un anumit sistem politic.[2]

Relaţia dintre regimul politic şi regimul constituţional, poate fi înţeleasă foarte bine deoarece orice societate politică, prin însuşi faptul că implică o sferă publică, de relaţii, este o societate politică. Indiferent de regimul pe care o asemenea societate l-ar avea - tribal, patriarhal, patrimonial sau etatic - ea trebuie să accepte în mod necesar anumite cutume, anumite principii precum şi anumite reguli, care îi orientează activitatea politică într-un anumit sens, determinând însăşi natura regimului.

Ideea de constituţie, în sens larg, concepută ca organizare politică, este aceeaşi pentru toate tipurile de regimuri, indiferent dacă este posibil sau nu a se face o distincţie absolută între ele, cum s-ar putea efectua o demarcaţie, mai uşor, între sistemul patriarhal şi imperiu, sau între democraţie şi tiranie.[3]

Profesorul Tudor Drăganu, arată că „este posibil ca o constituţie, fără să fie autoritară, să garanteze juridic şi material doar un număr restrâns de drepturi din ansamblul celor considerate astăzi de comunitatea internaţională ca fiind inerente naturii umane. Faptul că o asemenea constituţie este strict aplicată de parlamentul şi de celelalte organe ale statului respectiv nu este suficient pentru a se putea spune că ne găsim în parametrii statului de drept”.[4]

De altfel, nu trebuie omis că fiecare ţară are tradiţiile şi experienţa ei, ceea ce face ca anumite mecanisme aplicabile şi eficiente într-o anumită ţară să nu poată fi întotdeauna aplicate cu succes şi transpuse în alte ţări. Există, însă, cu toate acestea, un nucleu fundamental de principii democratice, a căror aplicare în viaţa de stat şi a căror respectare fermă de către autorităţi, precum şi de către cetăţeni, poate contribui în mod indiscutabil la asigurarea eficienţei unui anumit sistem politic.

Deducem că între regimul politic şi regimul constituţional există o strânsă relaţie ce va îmbrăca forme şi conotaţii diferite, după cum va fi conceput regimul politic, ca un regim autoritar, axat pe forţa puterii publice, ca un regim democratic, larg, în care vor fi respectate la maximum drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, ori ca un regim intermediar, în care drepturile cetăţenilor vor fi împletite cu drepturile autorităţilor, ce se vor afla permanent sub controlul opiniei publice.[5]



[1] Ion Deleanu, „Drept constituţional şi instituţii politice”, vol.I, Teoria generală, Bucureşti, 1991, p.47

[2] Victor Duculescu, Constanţa Călinoiu, Georgeta Duculescu, „ Drept constituţional comparat”, Editura Lumina Lex, 1996, pag. 22.

[3] Victor Duculescu, Constanţa Călinoiu, Georgeta Duculescu, „op. cit” , pag. 22.

[4] Tudor Drăganu, „Introducere în teoria şi practica statului de drept”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1992, p.8-9.

[5] Antonie Iorgovan, „Drept constituţional şi instituţii politice, Teorie generală”, Editura  „Galeriile J.L.Calderon” , Bucureşti, 1994, p. 169.


Imagini

Capturi de ecran


Fișiere

Conținutul arhivei

  • regimul const din rom dupa 1989.doc