Drept procesual penal

Contestatia in anulare

  • 18 EURO
  • Lucrare "Contestatia in anulare in dreptul procesual penal"

Cuprins

Conținutul lucrării

CUPRINS

                      

Capitolul I – Tabloul şi ierarhia căilor de atac

Secţiunea I – Procesul penal

Secţiunea a II-a – Tabloul căilor de atac

Secţiunea a III-a – Ierarhia căilor de atac

Secţiunea a IV-a - Contestaţia în anulare

 § Noţiune şi caracterizare

 § Natură juridică

 

Capitolul II – Cazurile în care se poate face contestaţie în anulare

Secţiunea I - Cazul neîndeplinirii legale a procedurii de citare

Secţiunea a II-a - Imposibilitatea de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa despre această împiedicare

Secţiunea a III-a - Nepronunţarea instanţei de recurs asupra unei cauze de încetare a procesului penal din cele prevăzute la art. 10 lit. f)-i1), cu privire la care existau probe la dosar

Secţiunea a IV-a - Cazul atingerii aduse autorităţii de lucru judecat prin pronunţarea a două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă

Secţiunea a V-a - Neascultarea inculpatului de către instanţa de recurs

Capitolul III – Introducerea cererii de contestaţie în anulare

Secţiunea I - Cererea de contestaţie în anulare. Conţinut.

Secţiunea a II-a - Titularii cererii de contestaţie în anulare

Secţiunea a III-a - Termenul de introducere a contestaţiei în anulare

 

Capitolul IV- Procedura de judecată

Secţiunea I – Instanţa competentă

Secţiunea a II-a – Suspendarea executării

Secţiunea a III-a – Admiterea în principiu

Secţiunea a IV-a – Procedura

        § Rejudecarea la acelaşi termen 

        § Rejudecarea la un termen ulterior

        § Soluţionarea cazului de contestaţie în anulare prevăzut de art. 386 lit. d) C.proc.pen.

        § Respingerea cererii

        § Căi de atac

       

Concluzii

Bibliografie

       


Extras

Conținut aleatoriu

       Căile de atac constituie o instituţie creată în scopul preîntâmpinării şi înlăturării erorilor în sfera de realizare a justiţiei şi reprezintă mijloacele procesuale care permit o nouă examinare a cauzei în care s-au pronunţat una sau mai multe hotărâri judecătoreşti, în vederea desfiinţării totale sau parţiale a acestora, atunci când sunt greşite, în fapt sau în drept[1].

        Pentru a evidenţia autonomia, natura şi caracteristicile căilor de atac extraordinare, printre care şi contestaţia în anulare, în continuare vom examina anumite deosebiri dintre acestea şi căile ordinare de atac în procesul penal. Deosebirile dintre căile ordinare şi căile extraordinare de atac se referă la caracterul hotărârilor atacate, cadrul în care se pot utiliza, aspecte procedurale, momentul în care pot fi întrebuinţate, competenţa de soluţionare, titularii acestor căi de atac, termenele în care pot fi exercitate, efectele pe care le produc, motivele sau cauzele care determină folosirea căii de atac.

       În primul rând, căile de atac extraordinare se diferenţiază de căile ordinare prin prisma hotărârilor ce pot fi atacate. Aşadar, primele se întrebuinţează în cazul hotărârilor judecătoreşti nedefinitive, pe când căile de atac extraordinare se utilizează împotriva hotărârilor învestite cu autoritatea lucrului judecat, deci împotriva hotărârilor definitive. Ca regulă, cât timp nu exista o hotărâre definitivă în cauza şi există posibilitatea apelării la o cale de atac ordinară, nu se poate interveni prin intermediul unei căi extraordinare. Aceasta primă deosebire este principală şi atât de importantă, încât toate celelalte constituie doar consecinţe ale acesteia, derivând din ea ca nişte simple corolare[2].

       Într-o opinie, căile de atac ordinare fac parte din ciclul obişnuit al procesului penal, construit în sistemul dublului sau triplului grad jurisdicţional, în timp ce căile extraordinare de atac nu fac parte din ciclul procesual normal, exercitarea lor provocând o judecată situată în afara sistemului gradelor de jurisdicţie prevăzute de lege[3]. Astfel, căile de atac extraordinare dezlănțuie o judecată în afara gradelor de jurisdicţie prevăzute iniţial de lege şi constau în reluarea activității judecătoreşti deja efectuată.



[1] V. Papadopol, C. Turianu, „Apelul penal”, Casa de editură şi presă Sansa SRL, Bucuresti, 1994, p.45 apud A. Crişu, “Drept procesual penal. Partea specială”, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2009, p.205

[2] D.V.Mihăiescu, V.Rămureanu, “ Căile extraordinare de atac în procesul penal” Editura Ştiinţifică , Bucureşti, 1970, p.9

[3] Ion Neagu, Mircea Damaschin, Drept procesual penal. Mapa de seminarii, Universul Juridic, Bucuresti, 2010, p.303


Imagini

Capturi de ecran


Fișiere

Conținutul arhivei

  • CONTESTAŢIA IN ANULARE.doc