Drept penal

Infractiunea de tortura

  • 15 EURO
  • Lucrare de licenta "Tortura, aspecte teoretice si practice", dupa NCP, format Word, 70 pag.

Cuprins

Conținutul lucrării

CUPRINS

 

CAPITOLUL  I – Consideraţii generale privind infracţiunea de tortură

Secţiunea a I-a - Conceptul de tortură între trecut şi viitor

        § 1. Legea nr. 286 din 17.07.2009 privind Codul Penal

Secţiunea a II-a - Tortura trecut şi prezen

Secţiunea a III-a - Instrumentele de tortură – invenţii macabre ale justiţiarilor

CAPITOLUL II – PRACTICAREA TORTURII DE-A LUNGUL TIMPULUI ȊN DIFERITE SPAȚII GEOGRAFICE

Secţiunea I - Impactul torturii în diferite culturi şi epoci

Secţiunea a II-a - Actele de tortură din comunism în România

Secţiunea a III-a - Confesiuni de tortură. Martori

CAPITOLUL III - ANALIZA CRIMINOLOGICĂ ȘI CRIMINALISTICĂ A INFRACȚIUNII DE TORTURĂ. MEDICINĂ LEGALĂ

Secţiunea I - Tortura fizică şi consecinţele ei

Secţiunea a II-a - Tortura din punct de vedere psihologic

CAPITOLUL IV – ANALIZA INFRACȚIUNII DE TORTURĂ ȊN DREPTUL INTERN ȘI INTERNAȚIONAL

Secţiunea I - Reglementări internaţionale. Jurisprudenţă

Secţiunea a II-a – Prevenirea actelor de tortură

      § 1. Principalele instrumente juridice internaţionale care prevăd măsuri pentru eliminarea actelor de tortură, a pedepselor sau tratamentelor degradante elaborate sub auspiciile O.N.U

      § 2. Instrumente juridice care prevăd măsuri pentru eliminarea actelor de tortură, a pedepselor sau tratamentelor degradante sau inumane elaborate sub auspiciile Consiliului Europei

      § 3. Modul în care normele de drept intern din România prevăd prevenirea şi sancţionarea actelor de tortură, a pedepselor degradante

      § 4. Prevenirea torturii şi a pedepselor inumane sau degradante în România

      § 5. Actele ce aduc atingere deminităţii umane şi dreptul constituţional român

Secţiunea a III-a - Analiza condiţiilor preexistente ale infracţiunii de tortură

      § 1. Obiectul infracţiunii

      § 2. Subiecţii infracţiunii

Secţiunea a IV-a - Portretul torţionarului

CAPITOLUL V – ANALIZĂ, SANCȚIUNI ȘI EXPLICAȚII COMPLEMENTARE

Secţiunea I - Conţinutul constitutiv al infracţiunii de tortură

§ 1. Latura obiectivă

      § 2. Latura subiectivă

Secţiunea a II-a – Forme agravate şi modalităţi ale infracţiunii de tortură

      § 1. Formele agravate ale infracţiunii

      § 2. Modalităţi - tentativa şi consumarea

Secţiunea a III-a - Sancţiuni aplicabile

      § 1. Scopul pedepsei, pedeapsa pentru varianta tip, pedepsele pentru formele agravate, respectiv pentru persoana juridică

      § 2. Felurile pedepsei

      § 3. Funcţiile pedepsei

Secţiunea a IV-a - Explicaţii complementare

      § 1. Legături cu alte infracţiuni

      § 2. Inexistenţa infracţiunii de tortură

      § 3. Aspecte procesuale

Concluzii

Anexe

Bibliografie


Extras

Conținut aleatoriu

   Tortura care a avut ca urmare moartea victimei se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani.

   Pedeapsa pentru persoana juridică.

   Persoana juridică se sancţionează cu amendă cuprinsă între 5.000 lei şi 600.000 lei pentru faptele prevăzute în alin. (1) şi (2) sau între 10.000 lei şi 900.000 lei, în cazul faptei prevăzute în alin. (3) şi anume când s-a produs moartea victimei.

   § 2. Felurile pedepsei

   Felurile pedepsei sunt împărţite după mai multe criterii, unul dintre ele fiind după rolul şi importanţa atribuită pedepsei şi distingem pedepse: principale, complimentare şi accesorii. Un alt criteriu ar fi după obiectul asupra căruia poartă sancţiunea, se disting: pedepse privative de viaţă, pedepse corporale, privative de libertate, privative ori restrictive de drepturi, pedepse morale sau pecuniare.

   § 3. Funcţiile pedepsei

   Funcţiile pedepsei sunt diferite de la un specialist în domeniu la altul şi amintim doar câteva: Tanoviceanu[1] distinge 3 funcţii ale pedepsei (eliminarea – detenţiunea pe viaţă, condamnarea la moarte; amendarea – eliminarea temporară din cadrul societăţii; intimidarea – pedepse privative de libertate de scurtă durată).

   Alţi autori[2] consideră că funcţiile pedepsei sunt: de represiune sau constrângere (cel condamnat este forţat să suporte anumite privaţiuni sau restricţii) şi de reeducare (pedeapsa având un efect pozitiv, educativ de a-l convinge pe infractor să respecte legile penale).

   Ȋn alte opinii[3] funcţiile pedepsei sunt: de constrângere (implică o privaţiune de drepturi, de bunuri, o restrângere a acestora), de reeducare, de exemplaritate (fermitatea, promptitudinea, intransigenţa cu care este pedepsit infractorul exercită o influenţă pozitivă asupra altor indivizi care vor fi determinaţi astfel să nu săvârşească infracţiuni, căci pedeapsa ar fi inevitabilă), de eliminare (constă în înlăturarea temporară sau definitivă a condamnatului din cadrul societăţii.

  



[1] Tanoviceanu I., Tratat de drept şi procedură penală, Vol. III, Tipografia „Curierul Judiciar”, Bucureşti, 1924, p. 208.

[2] Prof.univ.dr.Dobrinoiu Vasile, Lect.univ.Pascu Ilie, Dr.Nistoreanu Gheorghe, Lect.univ.Molnar Ion, Lect.univ.Boroi Alexandru – Drept penal. Partea generală, Editura didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti 1992, p. 273.

[3] Prof.univ.dr.Mitrache Constantin, Drept penal român. Partea generală., Casa de editură şi presă „Șansa S.R.L”, Bucureşti, 1997, p.147.


Imagini

Capturi de ecran


Fișiere

Conținutul arhivei

  • Infractiunea de tortura.doc