Criminologie

Crima organizata

  • 25 EURO
  • Lucrarea originala "Criminalitatea organizata" format word, 60 pag

Cuprins

Conținutul lucrării

CUPRINS

 

 Capitolul I

Conceptul de „crimă” şi „criminalitate”. Criminalitatea organizată...................2

1. Consideraţii introductive.............................................................................................................2

2. Elementele delictului (crimei)......................................................................................................3

3. Consideraţii generale asupra crimei organizate. Conceptul de crimă organizată..................6

 Capitolul II

Scopul crimei organizate. Modalităţile de realizare a scopului…………….......13

1. Traficul de droguri.....................................................................................................................14

2. Traficul cu arme şi tehnologii militare. Traficul cu materiale radioactive...........................26

3. Traficul cu autoturisme furate..................................................................................................30

4. Traficul de persoane...................................................................................................................34

5. Criminalitatea informatică........................................................................................................41

6. Spălarea banilor..........................................................................................................................43

 Capitolul III

Crima organizată în România.................................................................................46

1. Evoluţia crimei organizate în România………………………………………………………46

2. Prevenirea şi combaterea crimei organizate............................................................................48

 Concluzii....................................................................................................................57

Bibliografie................................................................................................................58

 


Extras

Conținut aleatoriu

Deşi primele documente în care se vorbeşte despre activităţi asociate cu crima organizată vorbesc despre traficul ilegal de slavi, din punctul de vedere al multor autori, acest fenomen a apărut în secolul trecut, fiind încurajat de condiţiile sociale şi istorice. S-a dezvoltat mai întâi în Statele Unite ale Americii, China, Japonia, Italia, având diferite nume: mafia, yacuza, triade. Scopul acestor organizaţii a fost de a câştiga profit de pe urma activităţilor ilegale; prostituţie, traficul de orice fel şi pariurile sunt cele mâi cunoscute astfel de activităţi[1].

În zilele noastre, datorită intensificării relaţiilor internaţionale în toate domeniile, crima organizată s-a dezvoltat la nivel transnaţional. Grupurile de crimă organizată sunt mai mult interesate de traficul de droguri şi arme decât de pariuri. Crima organizată transnaţională este percepută acum ca reprezentând una dintre cele mai mari ameninţări la adresa securităţii umane şi la suveranitatea şi integritatea statului[2].

Crima organizată poate fi percepută ca un produs social „pătruns în viaţa noastră socială şi politică”, izvorât din tendinţa diferitelor grupuri de a folosi criminalitatea ca mijloc de mobilitate socială şi chiar de acaparare a puterii[3].

Potrivit teoriei dezvoltate de A.J. Ianni şi Daniel Bell[4], la baza crimei organizate se află un proces social[5]. De exemplu în America, explică Daniel Bell, crima organizată reprezintă modul în care grupurile de emigranţi sărăcite se ridică deasupra condiţiei de ghetou şi acţionează pentru evitarea opresiunii şi a discriminărilor. Este una din explicaţiile ce sunt date existenţei mafiei italiene sau altor grupări de crimă organizată, cum ar fi organizaţiile tong, triadele, yakuza, grupările columbiene, ruseşti, etc.[6].

Într-o teorie similară, denumită teoria transmisiunii culturale, Edwin Sutherland[7] argumentează comportamentul criminal ca fiind deprins, învăţat, iar acest fapt implică ceva mai mult decât simpla imitare. Cei ce devin criminali cunosc o asemenea evoluţie atât datorită contactului lor permanent cu cei care încalcă legea cât şi datorită relativei lor izolări de cei care respectă legea.



[1] M. Damian, Combaterea crimei organizate - evoluţie, tipologii, legislaţie, particularităţi, Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor. Bucureşti. 2004, p. 9.

[2] Alexandra Nistor Lung, Combaterea criminalităţii organizate: extrădare sau mandatul european de arestare? în „Marea criminalitate în contextul globalizării”, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 82.

[3] Nistoreanu Gheorghe, Păun Costică, Criminologie, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1996, p. 211.

[4] Koening Dorean Marguerite, Confruntarea dintre sistemul justiţiei penale şi crima organizată în Statele Unite. Raport la Colocviul preparator al Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal, Egipt, 1977, în „Revista Internaţională  de Drept Penal”, vol. 69, p. 306.

[5] Chipăilă Ion (coordonator) şi colectiv, Globalizarea traficului de copii, Editura Sitech, Craiova, 2006, p. 13.

[6] Miclea Damian, Cunoaşterea crimei organizate, Editura Pygmalion, Ploieşti, 2001, pp. 12-13.

[7] Sutherland E., White coilar crime, Editura Dryden Press New York, 1949, p. 53.


Imagini

Capturi de ecran


Fișiere

Conținutul arhivei

  • CUPRINS Bostan Crima organizata.doc
  • Lucrare Maria Bostan.doc