Criminalistică

Ascultarea victimei

  • 15 EURO
  • Lucrare la criminalistica:Tactica ascultarii victimei format word, 65 pagini

Cuprins

Conținutul lucrării

CUPRINS

 

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE CU PRIVIRE LA PARTEA VĂTĂMATĂ ÎN PROCESUL PENAL

Secţiunea 1: Noţiunea de „victimă” şi poziţia sa în cadrul faptei penale

Secţiunea a 2-a: Aspecte  de drept penal şi de drept procesual penal

2.1. Reglementarea calităţii de parte vătămată în Codul penal român

2.2. Aspecte de drept procesual penal

CAPITOLUL II

PSIHOLOGIA PĂRŢII VĂTĂMATE ŞI FORMAREA DECLARAŢIILOR

Secţiunea 1: Consideraţii prealabile

Secţiunea a 2-a: Particularităţi ale psihologiei victimei

2.1. Particularităţi şi categorii de recepţie senzorială ale părţii vătămate

2.2. Factori de distorsiune a recepţiei martorului

2.2.1. Factori de natură obiectivă

2.2.2 Factorii de natură subiectivă

Secţiunea a 3-a: Caracteristici ale formării declaraţiilor părţii vătămate

3.1. Prelucrarea (decodarea) informaţiilor

3.1.1. Aprecierea dimensiunilor

3.1.3. Aprecierea mişcării

3.2. Stocarea memorială a faptelor

3.3. Reactivarea memorială

CAPITOLUL III

TACTICA AUDIERII PERSOANEI VĂTĂMATE

 

 

Secţiunea 1: Importanţa declaraţiilor părţii vătămate

Secţiunea a 2-a: Pregătirea în vederea ascultării victimei

2.1. Studierea materialului cauzei

2.2. Cunoaşterea persoanelor ce urmează a fi ascultate

2.3. Eventuala întocmire a planului de ascultare

2.4. Faza discuţiilor prealabile

Secţiunea a 3-a: Tactica audierii în faza relatării libere

3.1.    Verificarea identităţii persoanei vătămate

3.2.    Conduita tactică în momentul ascultării libere

3.3. Conduita tactică în momentul formulării de întrebări

3.4. Verificarea şi aprecierea declaraţiilor persoanei vătămate

Secţiunea a 4-a: Ascultarea părţii vătămate în condiţii speciale

CAPITOLUL IV

CONCLUZII

Bibliografie

 


Extras

Conținut aleatoriu

Percepţia fenomenelor sonore ce însoţesc infracţiunile poate fi influenţată într-un sens defavorabil de aşa-numitele iluzii acustice. Deşi datorate unor cauze multiple, iluziile sunt declanşate de stări conflictuale circumscrise condiţiilor de săvârşire a infracţiunilor.

În legătură cu recepţia vizuală, reamintim că dintre undele electro­magnetice ce acţionează asupra analizorului vizual, pot provoca senzaţii vizuale doar cele cu lungimea de undă cuprinsă între 396 şi 760 milimicroni, respectiv între violet şi roşu. Ochiul expus la întuneric, supus câteva minute luminii mai intense, îşi pierde adaptarea. Dacă există disfuncţionalităţi în modul de concentrare a receptorilor vizuali (în special conurile şi mai puţin bastonaşele), în diferite zone ale retinei, apar probleme în distingerea cu­lorilor: acromatopsie totală sau discromatopii (daltonismul)[1].

Pe lângă aceste defecte, mai pot apare probleme de genul:

Imaginilor consecutive, constând din persistarea acestora după ce stimulul începe să acţioneze, în culori normale sau inversate (negative);

Contrastul simultan, în care un obiect cenuşiu pare mai alb pe un fond negru decât pe un fond alb, iar pe un fond cromatic tinde să ia nuanţa culorii complementare fondului (pe galben devine albăstrui).

Luarea în calcul de către anchetator a acestor legităţi ce guvernează mecanismele anatomofiziologice ale vederii şi proprietăţile culorilor, îngă­duie elaborarea procedeelor tactice. Astfel, în cazul trecerii bruşte în medii cu vizibilităţi vădit disproporţionate, când fapta s-a produs în intervalul de timp necesar instalării acomodării, ori în cazul aprecierii de către persoana vătămată a culorii maşinii agresorului, etc.

În legătură cu recepţia cutanată s-au identificat 3 categorii de senzaţii cu mecanisme senzoriale cutanate diferite[2]:

a. Senzaţiile tactile (de atingere, de presiune), provocate de deformarea locală a pielii, viteza acestei deformări (proporţională cu viteza de acţiune a stimulului) determină intensitatea senzaţiei tactile.

b. Senzaţiile termice de cald şi rece, care se manifestă sub acţiunea unui stimul cu o temperatură mai mare, respectiv mai mică decât temperatura pielii (32-33grade C care reprezintă zero fiziologic). Stimularea poate avea loc şi de la distanţă pe calea schimbului termic radiant;



[1] A.Roşca, op. cit., p.378.

[2] Ibidem.


Imagini

Capturi de ecran


Fișiere

Conținutul arhivei

  • Ascultarea_victimei.doc