Criminologie

Analiza criminologica a infracțiunilor rutiere

  • 30 EURO
  • Lucrare de licenta/diploma/disertatie "Analiza criminologica a infracțiunilor rutiere" Lucrare originala, format word, Nr pag 53.

Cuprins

Conținutul lucrării

CUPRINS

 

 

CAPITOLUL I

NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND INFRACȚIUNILE RUTIERE………….…..…..…....5

1. Analiza succintă a conținutului constitutiv al infracțiunilor rutiere…………………………5

2. Definiții ale infracțiunilor rutiere în legislațiile statelor din Uniunea Europeană…………..9

 

CAPITOLUL II

CAUZELE SI FACTORII CARE FAVORIZEAZĂ 

COMITEREA INFRACȚIUNII ANALIZATE……………………………….………………..13

1.  Factori care favorizează infracțiunile rutiere……………………………...…………………13

2.  Cauzele care determină săvârșirea infracțiunilor rutiere…………………………………...26

 

CAPITOLUL III

MODALITĂȚI ȘI FORME DE REALIZARE

A INFRACȚIUNILOR RUTIERE…………………...……………………………….……..……29

1. Tipologii de agresori si victime……………………………………………………..…………..29

2. Modalități de săvârșire a infracţiunilor rutiere……………………………………………….32

3. Statistici privind agresorii si victimele……………………………………………..………….32

 

CAPITOLUL IV

EFECTELE COMITERII INFRACȚIUNILOR RUTIERE…………………………...….……35

1. Efecte resimțite de către victimă, agresor, societate……………………………….…………35

2. Efecte produse prin infracțiuna analizată…………………………………………..…………35

 

CAPITOLUL V

METODE DE PREVENIRE A SĂVÂRȘIRII INFRACȚIUNIILOR RUTIERE..……………38

1. Combaterea directă a infracțiunilor rutiere……………….………………………………….38

2. Prevenirea apariției infracțiunilor rutiere……………………………………………….……44

3. Reeducarea condamnatului în cazul infracțiunilor rutiere………………………..…………45

4. Reeducarea potențialelor victime ale infracțiunilor rutiere………….………………...........46

5. Reintegrarea condamnatului în societate……………………………….……………………..46

 

Concluzii……………………………………………………………….…….……………………...49

Bibliografie……………………….………………………………………….……………………...50

 

 


Extras

Conținut aleatoriu

Spre deosebire de majoritatea celorlalte infracțiuni, conducere în stare de ebrietate comportă vătămări semnificative pentru făptuitor și, adesea, pentru prieteni și membri ai familiei sale. Întrebarea care se pune este: cum pot să se abțină sau sa raționalizeze șoferii în stare de ebrietate de la comportamentul lor prin care își asumă astefel de riscuri? Potrivit autorului James B. Jacobs[1], nu există cercetări care să vorbească direct despre acest subiect, însă nu este dificil să se genereze ipoteze. Mai multe studii au arătat că șoferul tipic beat este în drum spre sau de la o tavernă sau un restaurant. Yoder și Moore (1973) au descoperit că 52 la sută din totalul arestaților DWI din studiul lor băuseră într-un bar sau o sală de piscină înainte de arestare. Palmer și Tix (1985) au descoperit că șoferii ale căror călătorii au început la un bar sau restaurant aveau o concentrație de alcool în sânge medie de aproape patru ori mai mare decât cei a căror călătorie a început în următoarea locație cea mai frecventă, casa unui prieten sau a unei rude. Localurile joacă un rol major în viața socială a bărbaților și, spre deosebire de pub-urile britanice, accentul este aproape exclusiv pe băut, iar orele par mult mai lungi. Orice explicație a motivului pentru care oamenii conduc după băut ar trebui să înceapă luând notă de ratele extrem de diferite ale bărbaților și femeilor. Femeile conduc mai puțin decât bărbații, însă această diferență nu poate reprezenta singuri ratele de arestare foarte diferite. De la o vârstă fragedă, femeile beau dar într-un procent mai mic decât bărbații; de patru ori mai mulți bărbați de la 18 la douăzeci  de ani decât femeile (20 la sută față de 5 la sută) pot fi clasificate ca băutori grei[2]. Consumul de alcool are o semnificație socială diferită pentru bărbați decât pentru femei. Unele grupuri sociale de sex masculin acordă prestigiu consumului de băuturi tari; un „om adevărat” poate consuma cantități mari de alcool și „să-și țină lichiorul”. Pentru bărbați, băuturile abundente au loc în grupuri, în timp ce pentru femei se întâmplă adesea singure. Mașinile și șoferul au o semnificație mult mai simbolică pentru bărbați decât pentru femei.

Cercetătorii au folosit o varietate de instrumente de screening pentru a determina dacă șoferii în stare de ebrietate sunt în primul rând consumatori de alcool și alcoolici. Ehrlich și Selzer (1967), Waller (1967), Selzer (1969, 1971) și Yoder și Moore (1973) au concluzionat că mai mult de 50 la sută dintre arestații DWI din eșantioanele respective erau consumatori de alcool sau alcoolici. În studiul lui Yoder și Moore, 26% dintre primii infractori și 48% dintre repetatori au răspuns da, atunci când au fost întrebați dacă au crezut că ar putea avea o problemă de băut[3].


[1] James B. Jacobs, The Law and Criminology of Drunk Driving, înCrime and Justiceˮ, January 1988, p. 88.

[2] Departamentul de Sănătate și Servicii Umane din 1983, U.S. 1983.

[3] James B. Jacobs, op. cit., p. 88.


Imagini

Capturi de ecran


Fișiere

Conținutul arhivei

  • Analiza ciminologica a infract rutiere 4.doc