Drept internaţional

Combaterea terorismului in dreptul international

  • 17 EURO
  • Lucrare in format Word, Neplagiata, An 2018, nr. pag. 64

Cuprins

Conținutul lucrării

CUPRINS

                                       

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE ASUPRA FENOMENULUI TERORISMULUI INTERNAȚIONAL……………….3

1.1. Definirea și trăsăturile terorismului internațional…………...................................................................……………….….3

1.2. Repere istorice privind terorismul…………………………...................................................................……………….…...8

1.3. Cadrul juridic………………………………………………...................................................................………………..…..14

 

CAPITOLUL II

O ANALIZĂ CALITATIVĂ A TERORISMULUI INTERNAȚIONAL.............................................................…….........….19

2.1. Cauzele terorismului internaţional…………………………………….............................................................…….........…19

2.2. Factori determinanți şi consecinţe ale terorismului....……………….............................................................……..........…27

2.3. Manifestări ale fenomenului terorist la nivel internațional…………….............................................................……..........32

2.4. Studii de caz……………………………………………………………..............................................................……........…..45

 

CAPITOLUL III

CADRUL JURIDIC INTERNATIONAL PRIVIND COMBATEREA TERORISMULUI........................................................48

3.1. Combaterea terorismului, obiect de preocupare la nivel internațional …........................................................................….48

3.2. Adoptarea unor convenții internaționale privind diferitele acte de terorism........................................................................49

3.3. Limite ale reglementărilor internaționale în domeniu ………........…….......................................................................…….51

 

CAPITOLUL IV

PREVENIREA ȘI COMBATEREA TERORISMULUI LA NIVELUL ROMÂNIEI…...………...………………..…………..55

4.1. Activități ilegale asimilate actelor de terorism săvârșite pe teritoriul României……………………....................................55

4.2.Cadrul juridic privind prevenirea şi combaterea terorismului în România............................................................................57

4.3 Incriminarea  acţiunilor teroriste în legislația română…………………….........................................................................….58

CONCLUZII……………………………………………………………………........................................................................……61

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………….………............................................................................….63


Extras

Conținut aleatoriu


Tot omul politic francez spunea arăta la Convenţia Naţională că deţinea o listă întreagă de nume ale celor care au trădat cauza revoluţiei. A fost momentul când taberele s-au scinadat. Fiindu-le frică ca nu cumva pe respectiva listă să fie şi propriile lor nume, latura extremist a revoluţiei s-a aliat tabăra moderaţilor cu scopul de a-l înlătura pe Roberspierre de la guvernare şi, implicit, să dea jos regimul terorii promovat de politicianul francez. Practic se dorea înlăturarea cu totul a puterii. Consecinţele au fost tragice: Robespierre şi acoliţii săi de nădejde împreună cu patruzeci de mii de persoane au fost executaţi prin ghilotinare. Teroarea[1] ca virtute îşi găsea astfel sfârşitul. După acest moment terorismul a devenit un concept, un termen care va desemna abuzul de funcţie şi de putere, cu consecinţe “criminale” foarte exacte.

Ulterior mijirea naţionalismului şi a altor curente care puteau crea stabilitate, sau ideea de cetăţenie, acestea aveau la bază asemănări de factură identitară care convergeau în ideea de naţie, şi nu pe ideea afiliaţie la o familie sau grup de persoane din sfera aristocratică, au produs fenomenul de unificarea a unor provincii şi astfel au apărut statele-naţiuni noi, exmplul fiind Germania şi Italia. În aceleaşi vremuri s-au prdus adevărate mutaţii de ordin socio-economic generate de aşa-numita revoluţia industrială. Acesta au condus la apariţia ideologiilor “universaliste” noi, fiind consecinţa alinierii şi a condiţiilor de exploatare generate de capitalismul sfârşitului de secolul 19. Pratic acesta a fost contextul în care şi-a făcut prezenţa din nou terorismul sub o nouă haină: terorismul revoluţionar sau mai bine zis al revoluţiilor, unde noţiunea de terorism a preluat în mod pervers sensurile sensurile revoluţionare şi antistatale din contemporaneitate. Ideologul acestui tip de terorism se consideră a fi  fost un extremist republican din Italia, pe numele său: Carlo Pisacane[2]. Acest personaj a rămas cunoscut până astăzi în literatura de specialitate în primul rând pentru teoria ,,propagandei prin fapte”. El susţinea că a aplicat această teorie care a avut un impact important asupra rebelilor şi teroriştilor.

Printre primele organizaţii care s-a folosit de concepţiile lui Pisacane s-a numărat Narodnaia Volia[3]. Aceasta nu era altceva decât un grupuscul de constituţionalişti din imperiul ţarist care s-a format în anul 1876 cu scopul de a lupta împotriva familiei ţariste şi a aristocraţiei ruseşti, mai exact şi pe scurt a ţarismului. Adepţii Narodnaia Volia erau convinşi că lipa de vigilenţă şi alienarea populaţiei din Rusia nu puteau fi afectate decât de fapte de cutaj de violenţă, care aveau ca ţintă atragerea atenţiei asupra organizaţiei şi aupra dezideratului său. În aceste condiţii, victimele[4] erau ochite în mod excepţional din pricina semnificaţie ,,simbolice” care era atribuită reprezentanţilor monarhiei şi agenţilor de nădejde ai regimului monarhic ţarist care era considerat corupt şi tiranic. Una dintr trăsăturile aceste idologii[5] era aceea că organizaţia nu avea voie să ,,verse nicio picătură de sânge mai mult decât e necesar” pentru a-şi împlinii ţelurile, neimportând cât de nobile sau utilitariste ar fi fost acestea. Şi în situaţia în care îşi alegeau victimele cu foarte multă atenţie şi după cumpănirii lungi, membrilor bandei respective mustrări de conştiinţă că aveau ca misiune şi erau astfel ,,forţaţi” să asasineze persoane. În mod paradoxal cea mai de seamă şi notabilă acţiune a bandei Narodnaia Volia a condus şi la dispariţia acesteia: este vorba de lighidarea de pe data de întâi martie 1881 a ţarului Alexandru al II-lea. Guvernul ţarist a aplicat de urgenţă măsuri pentru prinderea membrilor componenţi ai grupurilor Naradnia Volia, suprimând în acest fel cea dintâi generaţie de terorişti ai Naradnia Volia.

În preajma primei conflagraţii mondiale încă se se mai făcea uz de sensul revoluţionar al fenomenului terorist. Precizăm aici că între 1880 şi 1890 organizaţiile naţionaliste armene care luptau pentru naţionalism tocmai în răsăritl Turciei recurgeau la metode cu vădit caracter terorist împotriva dominaţiei turceşti. Astfel de acte  aveau un grad ridicat de similaritate cu actele şi acţiunile care urmau să fie aprobate şi asumate de cele mai multe mişcări etnonaţionaliste/separatiste de după război. Ţinta etnicilor armeni era, în principal, să dea lovitura de graţie regimului turc considerat despotic prin atacuri repetate forţelor administrative şi forţelor de securitate ale colonialiştilorţ. Cam tot atunci, Organizaţia Revoluţion



[1] Termen cunoscut în limba engleză datorită lui Edmund Burke; într-un celebru pamflet împotriva Revoluţiei Franceze, acesta îi descria pe cei “1.000 de câini ai iadului numiţi terorişti... care s-au năpustit asupra poporului”

[2] Susţinător pasionat al federalismului şi al mutualismului susţinea că: “violenţa este necesară nu doar pentru a atrage atenţia asupra unei cauze, ci pentru a informa, a educa şi, în final, a strânge masele în jurul revoluţiei”.

[3]Voinţa populară” sau “Libertatea populară”

[4] Ţarul, membrii marcanţi ai familiei ţarului, înalţi funcţionari ai Gguvernului ţarist.

[5] Cogniţii şi credinţe împărtăşite, care servesc la justificarea intereselor grupurilor teroriste dominante. Baza ideologică dintr-o grupare teroristă poate fi mai mult sau mai puţin influenţabilă în interesele şi scopurile pe care teroriştii doresc să le atingă.


Imagini

Capturi de ecran


Fișiere

Conținutul arhivei

  • Cocolici corectată 2- Combatearea terorismului în dreptul internațional (1).doc