Drept penal

Grupul infractional organizat

  • 25 EURO
  • Lucrare in format Word, Conform ligislatiei in vigoare pt 2019, neplagiata. Nr, pag. 64

Cuprins

Conținutul lucrării

Cuprins

 

Capitolul I

Consideraţii introductive privind categoria infracţiunilor care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială……………………..…………………………………………….2

1.Evoluţia reglementărilor în materie…………………………………………………………...2

2.Aspecte comune infracţiunilor care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială….3

3.Structura şi conţinutul juridic al infracţiunilor……………….………………………………..5

4.Elemente de drept comparat……………………………………………..…………………….7

 

Capitolul II

Caracterizarea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat…………….8

1.Delimitări conceptuale. Terminologie………………………………………………………...8

2.Scurt istoric al infracţiunii…………………………………………………………………….9

3.Infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat în dreptul comparat………….16

3.1.        Modelul portughez………………………………………………………………………16

3.2.        Modelul belgian…………………………………………………………………………21

3.3.        Modelul finlandez……………………………………………………………………….23

 

Capitolul III

Analiza infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat……………………27

1. Conţinutul legal si condiţii preexistente…………………………………………………….27

2. Conţinutul constitutiv al infracţiunii………………………………………………………...33

3. Forme. Modalităţi. Sancţiuni………………………………………………………………..37

 

Capitolul IV

Aspecte criminologice………………………………………………………………………...40

 

Concluzii………………………………………………………………………………………62

Bibliografie……………………………………………………………………………………63


Extras

Conținut aleatoriu

Dezvoltând, iniţierea, element material al infracţiunii, presupune nu numai gândul, ideea de a constitui un grup infracţional organizat, ci ea implică şi o anumită activitate prin care ideea este comunicată altor persoane, precum şi propunerea către persoanele cărora li se face această comunicare de a adera la ideea constituirii grupului infracţional orga­nizat. Vor intra in acţiunea de iniţiere toate actele întreprinse în vederea determinării şi pregătirii constituirii grupului.

Constituirea implică asocierea prin consensul mai multor persoane a unei plu­ralităţi constituite de făptuitori, organizate în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti, organiza şi a aduce la îndeplinire săvârşirea uneia sau a mai multor infracţiuni. Ca­racterul de asociaţie îl conferă existenţa unei discipline interne, a unor reguli de comportare, ierarhie etc.

Pentru existenţa infracţiunii nu este necesar ca această constituire să aibă o anumită durată de timp, nu este necesar ca obiectivele ei să se realizeze. Este suficient, dar în acelaşi timp, necesar, ca între subiecţi să fi intervenit un consens neechivoc privind constituirea unui grup infracţional organizat, consens care priveşte atât constituirea crupului în sine, cât şi scopul acestuia, adică săvârşirea de infrac­ţiuni1. Nu interesează contribuţia concretă a fiecărei persoane la constituirea socie­tăţii: organizator, autor, membru etc.

Aşa cum am arătat, aderarea presupune că există un grup infracţional şi că subiectul şi-a manifestat voinţa (fie printr-o declaraţie formală, fie tacit) de a face parte din grupul de persoane între care s-a înfăptuit asocierea. Nu este necesar ca cel în cauză să fi activat în asociere (dacă a aderat explicit printr-o declaraţie formală) ori să fi luat parte la vreo consfătuire şi nici măcar să cunoască pe toţi membrii asocierii. Este suficientă manifestarea de  voinţă de a se integra în grupul constituit, de a activa în cadrul aces­tuia pentru realizarea scopurilor sale ilicite, cu condiţia însă ca solicitarea să fie acceptată de ceilalţi membri[1].

Diviziunea muncii în cadrul grupurilor criminale ridică probleme teoriei şi practicii dreptului penal, mai ales cu privire la tratamentul penal al liderilor asociaţiilor care planifică, pregătesc şi decid săvârşirea faptelor ilicite care constituie scopul asocierii, dar executarea nemijlocită a acestora revine membrilor de rând[2].

Problema alăturării participaţiei penale la pluralitatea constituită de infractori prezintă un interes real, atât din punct de vedere doctrinar, cât şi din punctul de vedere al înfăptuirii justiţiei penale. Ştiinţa dreptului penal admite ca la o pluralitate constituită să se alăture o pluralitate ocazională[3]. Subliniind diversitatea rolurilor asociaţilor, şi practica judiciară a acceptat posibilitatea existenţei pluralităţii ocazionale alături de cea necesară[4]. Astfel, în această materie, teza posibilităţii de a configura „concursul extern” la infracţiunile de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni (art. 416 C. pen. italian) şi asociere de tip mafiot (art. 416 bis C. pen. italian) este clar formulată de jurisprudenţa italiană:

„Cu privire la infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, întrucât prezintă relevanţă conduita individuală, este necesară existenţa pactum sceleris cu referire la organizaţia criminală şi affectio societatis cu privire la conştiinţa şi voinţa subiectului de a face parte dintr-o asociaţie interzisă. Este deci pedepsibil ca membru al organizaţiei acela care prestează adeziunea şi contribuie la activitatea organizaţiei chiar şi pentru o perioadă limitată de timp.

Răspunde însă cu titlu de participant extern la fapta asociativă subiectul care, nefăcând parte din structura organică a organizaţiei, s-a limitat la prestaţii ocazionale cu semnificaţie cauzală pentru realizarea scopului acesteia ori pentru menţinerea structurii asociative, fiind conştient de existenţa structurii asociative şi de contribuţia sa în favoarea acesteia”[5].

Unii dintre autori consideră că, în condiţiile în care o persoană nu doreşte să facă parte dintr-o organizaţie criminală, ea nu poate fi tratată în calitate de membru al acelei organizaţii, chiar dacă, in anumite împrejurări, s-a aflat în legătură cu membrii grupului criminal şi chiar i-a ajutat într-un, fel sau altul, dând curs cererilor acestora. De exemplu, un arhitect sau un inginer constructor, la solicitarea unei persoane despre care ştie că este membrul unei organizaţii criminale, îi furnizează planurile unei clădiri pe care a proiectat-o sau a construit-o. Se pune problema dacă, în cazul în care grupul criminal este descoperit (chiar mai înainte de a săvârşi spargerea acelei clădiri), iar planurile sunt găsite, arhitectul sau inginerul constructor ar putea fi acuzaţi, pe lângă infracţiunea de divulgare a secretului profesional şi pentru infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni sau numai pentru complicitate la această infracţiune. Răspunsul dominant va fi negativ, deoarece persoanele în cauză nu au acţionat cum anima soci, ci din cu totul alte motive (din cupiditate, din ură etc.). Opinia contrară va încerca să demonstreze că, prin acţiunile sale făptuitorul a contribuit în mod semnificativ la pregătirea unei infracţiunii-scop şi, pe cale indirectă, la întărirea grupului criminal, deci a participat la viaţa de organizaţie a grupului Din acest motiv, el trebuie să fie judecat ca autor, şi nu complice, la infracţiunea de asociere criminala. În mod asemănător trebuie pusă problema în materia relaţiilor clientelare dintre crima organizată si politicieni sau oameni de afaceri, relaţii în legătură cu care se exprimă opinia că ar trebui judecate în interiorul, şi nu în exteriorul normelor de incriminare respective[6].

În reglementarea şi jurisprudenţa italiană, participaţia penala ia pluralitatea construită poate ti întâlnită în două ipoteze:

- instigare sau complicitate la infracţiunea de asociere:

- coautorat, instigare sau complicitate la infracţiunea care intră in scopul asocierii.




[1] Ibidem.

[2] Vasile Dobrinoiu, Ilie Pascu, Mihai Adrian Hotca, Ioan Chiş, Noul Cod penal comentat. Partea specială, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2018, p. 914.

[3] C. Bulai, Drept penal român. Partea generală, voi. I, Casa de editură şi presă Şansa SRL, Bucureşti, 1992, p. 188

[4] Vasile Dobrinoiu, Ilie Pascu, Mihai Adrian Hotca, Ioan Chiş, op. cit., p. 917.

[5] Cassazione Sezioni Unite, decizia din 8 ianurie 1993.

[6] Vasile Dobrinoiu, Ilie Pascu, Mihai Adrian Hotca, Ioan Chiş, op. cit., p. 916.


Imagini

Capturi de ecran


Fișiere

Conținutul arhivei

  • Gr infract org Lucrare.doc