Dreptul mediului

Protectia juridica a padurilor

  • 12 EURO
  • Lucrare de licenta, format Word, nr. pag. 70

Cuprins

Conținutul lucrării

CUPRINS
 CUPRINS

 

 

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

1.1. Definirea noţiunii de mediu

1.2. Locul ştiinţelor naturii şi rolul lor în protecţia mediului

1.3. Problematica biosferei

1.4. Principiile fundamentale ale dreptului protrcţiei mediului

 

CAPITOLUL II

PROBLEMELE ŞI PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER

2.1. Noțiunile de pădure” și fond forestier”

2.2. Problematica fondului forestier

2.3. Scurt istoric al reglementărilor referitoare la protecţia juridică a fondului forestier

2.4. Regimul juridic al pădurilor și fondului forestier, potrivit legislației române

2.5. Administrarea şi exploatarea fondului forestier în România

 

CAPITOLUL III

INFRACŢIUNI PRIVIND FONDUL FORESTIER

3.1. Reglementarea infracţiunilor privind fondul forestier. Grupe de infracţiuni

3.2. Aspecte de procedură cu privire la constatarea şi cercetarea infracţiunilor la regimul fondului forestier

 

 

CAPITOLUL IV

ASPECTE CRIMINOLOGICE PRIVIND INFRACŢIUNILE SILVICE

4.1. Cauze şi împrejurări favorizatoare ale infracţiunilor silvice

4.2. Categori de persoane care comit infracţiuni silvice

 

CAPITOLUL V

STUDIU DE CAZ. CONCLUZII şi PROPUNERI DE LEGE FERENDA

5.1. Studiu de caz

5.2. Concluzii şi ăpropuneri de lege ferenda

 

Bibliografie

 

 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 

 

 

 

 

 



Extras

Conținut aleatoriu

lucrurile, sau condiţiile care sznt în jurul persoanei”, urmată de precizarea “ansamblul factorilor fizici, chimici şi biotici (precum climatul, solul şi fiinţele) care acţionează asupra unui organism, sau o comunitate ecologică şi desăvârşeşte în definiţie forma şi supravieţuirea lor”, la care se mai pun “ansamblul condiţiilor sociale şi culturale care afectează viaţa unui individ ori a unei comunităţi”.

Mediul înseamnă conservarea, gestionarea raţională şi ameliorarea condiţiilor mediului natural (aer, apă, sol şi toate celelalte componente), existenţa şi conservarea patrimoniului genetic terestru şi acvatic, a tuturor speciilor vegetale şi animale care vieţuiesc în mediu în stare naturală şi, în fine, fiinţa umană cu toate manifestările sale.

Această idee este susţinută şi de doctrina belgiană[1] care urmăreşte definească mediul ca pe o constatare elementară ţinând cont că fiecare fiinţa vie - vegetală, animală sau umană - are nevoie de condiţii naturale fundamentale care să-i garanteze viaţa şi dezvoltarea. Este, prin urmare, mediul fizic sau biologic - mediul înconjurător - în care poate găsi aceste condiţii primordiale.

Tot aşa, Maurice Kamto[2], studiind dreptul mediului în Africa, observa şi nota faptul că nu există o definiţie unanimă care să fie admisă în dreptul pozitiv. Unele texte naţionale dând definiţii parţiale sau limitate la un obiectiv precis, nu se ajunge, cu toate acestea, la o definiţie universală.

O altă definiţie juridică a mediului o dă Convenţia privind răspunderea civilă pentru prejudiciile cauzate de activităţi periculoase pentru mediu, redactată de Consiliul Europei şi deschisă spre semnare la Lugano la 21 iunie 1993[3] şi care, în cadrul definiţiilor cuprinse de art.2 la punctul 10 menţionează:

“Mediul cuprinde:

          - resursele naturale abiotice şi biotice, cum sunt aerul, apa, solul, fauna şi flora, precum şi interacţiunile între aceşti factori;



[1] Benoit Jadot, Jean-Pierre Hannequart, Etienne Orban de Xivery, Le droit de l'environnement, Edit. De Boeck Université, 1988, p.7.

[2] Maurice Kamto, Droit de l'environnement en Afrique, Edicef Aupelf, Paris, 1996, p.16.

[3] Convenţie la care are vocaţie de a deveni parte contractantă şi România.


Imagini

Capturi de ecran


Fișiere

Conținutul arhivei

  • Protectia juridica a padurilor.doc