Drept administrativ

Politizarea functiei publice

  • 15 EURO
  • Lucrare de licenta "Politizarea functiei publice", 69 pag., format WORD

Cuprins

Conținutul lucrării

Cuprins

 

 

 

Capitolul I

Consideraţii introductive referitoare la deontologia funcţionarului public

1.   Noţiuni cu privire la deontologia funcţionarului public

2.   Despre îndatoririle morale ale funcţionarului public

 

Capitolul II

Conceptul de politizare al funcţiei publice

1.   Conceptul de politizare

2.   Scurt istoric al politizării

3.   O abordare normativă a noţiunii de politizare

4.   Relaţia dintre putere, putere politică şi politizare

 

Capitolul III

Formele politizării. Motivaţia agenţilor politici.

Combaterea politizării prin unele schimbări în sistemul motivaţional al funcţionarului public

1.   Formele politizării funcţiei publice

2.   Precizări privind motivaţia agenţiolor politici

3.  Combaterea politizării prin unele schimbări în sistemul motivaţional al funcţionarului public

 

 

Capitolul IV

Combaterea politizării reflectată în actualul Program de guvernare

1.  Depolitizarea structurilor administraţiei publice. Posibile soluţii privind combaterea fenomenului de politizare

2.   Cazuri de politizare în administraţia publica românească

2.    Obiective şi măsuri de depolitizare în Programul de guvernare 2013-2016

2.1.  Măsuri ce privesc depolitizarea în ansamblu a administraţiei publice

2.2. Măsuri de combatere a politizarii în actualul Program de guvernare pe domenii de activitate concrete ale administraţiei publice

 

Concluzii şi propuneri

Bibliografie

 


Extras

Conținut aleatoriu

Capitolul I
Consideraţii introductive referitoare la deontologia funcţionarului public

 

 

1.     Noţiuni cu privire la deontologia funcţionarului public

 

Sintagma „deontologie” provine din cuvintele greceşti „deon. deontos” care înseamnă „ceea ce se cuvine” şi „iogos” - „ştiinţă”.

Prin specificul obiectului său de cercetare, deontologia, se află la interferenţa dintre drept şi morală. Astfel ea poate fi definită ca reprezentând ansamblul normelor care conturează un anumit tip de comportament profesional sau privat. O pane din aceste norme sunt consacrate juridiceşte, putând fi impuse deci prin intervenţia forţei de coerciţie a statului, altele sunt însă sancţionate doar de opinia publica, înscriindu - se în categoria normelor etice. În ceea ce priveşte răspunderea funcţionarului public, ea intervine atât pentru încălcarea obligaţiilor profesionale, deduse din raportul de funcţie publică, cât şi pentru încălcarea normelor de comportament. Abaterea disciplinară este astfel concepută ca fiind o faptă săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă atât obligaţiile profesionale, cât şi cele care au o legătură directă sau indirectă cu acestea, care vizează statutul său socioprofesional şi moral. Este vorba de fapte prin care se produce lezarea demnităţii, prestigiului funcţionarului public.

Deontologia trebuie să se regăsească în toate formele de exprimare ale existenţei individului. Omul, în acţiunile sale, se exprimă pe sine, îşi exprimă propria individualitate, propriile aspiraţii, raportându-se în acelaşi timp şi la nevoile celorlalţi, pe care are datoria să nu le afecteze.

Exercitarea unei funcţii publice se încadrează în categoria acelor profesii care prezintă cel mai mare risc potenţial ca prin modul în care are loc, să îi afecteze pe cei cu care titularul ei intră în contact. În activitatea sa, funcţionarul duce la îndeplinire prevederile legii, care nu sunt întotdeauna just înţelese de cei care cad sub incidenţa lor. De aici se naşte o primă problemă, care vizează modul diferit în care percep legea cei care o pun în aplicare şi cei în consideraţi unea cărora este pusă în 


Imagini

Capturi de ecran


Fișiere

Conținutul arhivei

  • Lucrarea politizarea functiei publice Adina FINALA3.doc